Malocluzia și aglomerarea dentară au apărut în urmă cu 12000 ani, odată cu primii fermieri

Malocluzia și aglomerarea dentară au apărut în urmă cu 12000 ani, odată cu primii fermieri

Vânătorii din antichitate nu avut aproape nici o malocluzie și aglomerare dentară, iar starea a devenit pentru prima dată comună în rândul celor mai vechi agricultori din lume în urmă 12.000 de ani, în sud-vestul Asiei, conform constatărilor publicate (04 februarie 2015), în revista PLoS ONE.

Prin analiza dimensiunilor maxilarelor și dinților aparținând coroanei inferioare a 292 schelete descoperite pe siturile arheologice din Levant, Anatolia și Europa, cu o vechime de 28,000-6,000 ani, o echipă internațională de oameni de știință a descoperit o separare clară între vânători-culegătorii din Europa, Orientul Apropiat / semi Anatolian – și vânătorii-culegătorii și agricultorii migratori / agricultorii europeni, bazată pe forma și structura mandibulelor acestora.

„Analiza noastră arată că fălcile inferioare ale celor mai vechi agricultori din lume, aflați în Levant, sunt versiuni nu doar mai mici ale celor ale precedente vânătorilor, dar și că maxilarul inferior a suferit o serie complexă de transformări direct proporționale cu trecerea la agricultură,” spune profesorul Ron Pinhasi de la Școala de Arheologie a University College Dublin, autorul principal al studiului.

„Descoperirile noastre arată că populațiile vânător-culegător aveau o armonie aproape perfectă între fălcile lor mai mici și dinți”, explică el. „Dar această armonie începe să se estompeze atunci când am examinat fălcile inferioare și dinții primilor agricultori.” Dieta vânător-culegătorilor s-a bazat pe alimente „solide”, cum ar fi legumele crude sălbatice și carne, în timp ce dieta discontinuă a agricultorului sedentar se bazează pe alimente „moi” fierte sau prelucrate, cum ar fi cerealele și leguminoasele. Cu alimentele moi, gătite, există mai puțin cerința pentru mestecat care, la rândul său diminuează dimensiunea fălcilor, dar fără o reducere corespunzătoare în dimensiunile dinților, nu există nici un spațiu adecvat pe maxilare și acest lucru duce în majoritatea cazurilor la malocluzii și aglomerări dentare.

Legătura dintre mestecat, dietă și modelele similare ale uzurii dentare este bine cunoscută în literatura de specialitate. Astăzi, malocluzia și aglomerarea dentară afectează aproximativ unul din cinci oameni în populațiile moderne la nivel mondial. Condiția a fost descrisă ca „maladie a civilizației.”

Sursa: Science Daily

Lasă un Răspuns